O lacrimă întodeauna are rădăcini mai adânci decât un zâmbet.
Nu eu sufăr, ci lumea suferă în mine.
Voi ajunge vreodată atât de pur, că nu mă voi putea oglindi decât în lacrimi de sfinţi?
Oricine poate evada în somn, atunci când visăm suntem cu toţi genii, în vis macelarul şi poietul sunt egali.
Melancolia-i o virtute la femeie şi un păcat la bărbaţi.
Într-o lume fără melancolie, privighetorile ar începe a scipa şi crinii ar deschide un bordel.
Absolutul e un stadiu crepuscular al voinţei, o stare de foame istovitoare.